In ideea de a publica un articol in revista scolii,ideea mea pentru o noua publicare in revista ar fii viata lui Constantin Brancusi.In data de 04 Martie este ziua scolii si cu ocazia zilei as scrie un articol despre Constantin Brancusi.
Constantin Brancusi
Considerat de majoritatea criticilor drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi este fara indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. Lucrarile sculptorului nascut intr-o modesta localitate gorjeana au fost expuse in cele mai mari saloane de arta din Europa si America, devenind piesele preferate ale numerosilor colectionari bogati de arta, oameni care au cheltuit extrem de multi bani pentru a intra in posesia unei lucrari semnate Constantin Brancusi. Desi s-a nascut in Romania si tot aici a facut primii pasi in sculptura, Brancusi s-a afirmat cu adevarat in Franta, unde a realizat cele mai multe dintre operele sale. De altfel, celebrul artist s-a stins din viata la Paris, ultima sa marturisire - facuta arhiepiscopului Teofil, de la biserica ortodoxa din capitala Frantei - fiind: “Mor cu inima trista, pentru ca nu ma pot intoarce in tara mea”.
Sirul plecarilor copilului rebel de acasa nu se incheie aici: in 1887 pleaca din nou la Targu Jiu, inainte de a termina scoala primara, pentru a deveni ucenic in boiangeria lui Ion Mosculescu. Este readus la Hobita, dar fuge din nou, in 1888, de data aceasta la Slatina, unde se angajeaza ca baiat de pravalie.
La 31 august 1895 este admis la specializare in sectia Sculptura in lemn, pe care o termina in anul 1897 pe primul loc (din 16 elevi), in acelasi an modeland bustul lui Gheorghe Chitu, fondatorul scolii. Apoi, la 30 septembrie 1898, Brancusi se inscrie la Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti, in acelasi an debutand in cadrul Expozitiei Regionale de la Craiova, unde a expus acelasi bust al lui Gheorghe Chitu si s-a bucurat de laudele tuturor. La 24 septembrie 1902 i se acorda diploma de absolvire a Scolii de Arte Frumoase (al doilea din promotia sa), pe durata studiilor realizand mai multe lucrari, cateva dintre acestea fiind chiar premiate. In anul 1903, Brancusi creeaza prima sa sculptura remarcabila: bustul generalului dr. Carol Davila, care va fi instalat in fata Spitalului Militar din Bucuresti. 1904 este anul plecarii lui Constantin Brancusi din Romania: el porneste pe jos spre Paris, oprindu-se pentru perioade mai lungi la Budapesta si la Viena. Apoi, se stabileste o vreme la Munchen, unde frecventeaza cursurile Academiei Regale de Belle Arte, iar pentru a-si putea plati cheltuielile practica meseria de infirmier. De aici, pleaca apoi cu trenul spre Paris, unde ajunge la 14 iulie 1904, unde inchiriaza - impreuna cu un alt roman - o camera in mansarda unei case. In 1905, la interventia ministrului roman Grigore Ghica, Brancusi este acceptat pentru a da examen de admitere la cursul de sculptura al Scolii Nationale de Arte Frumoase din Paris. Tanarul roman ia examenul si devine elevul lui Antonin Mercie, seful atelierului de sculptura al scolii. In acelasi an, Brancusi intra in "Cercle des etudiants roumains" (Cercul studentilor romani), din care mai faceau parte George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Ion Pillat, Camil Ressu si alti artisti si intelectuali de marca romani care studiau la Paris. Dupa numai un an, in 1906, Brancusi expune pentru prima oara in Franta, in cadrul Salonului de Toamna de la Paris, transportandu-si singur lucrarile la locul expozitiei, cu ajutorul unei roabe! In ianuarie 1907, Brancusi face un nou pas extrem de important in drumul sau catre succes si celebritate: este acceptat ca practician - la interventia Reginei Elisabeta a Romaniei - in atelierul lui Rodin, celebrul sculptor francez.
Totusi, in 1920, Brancusi se intoarce in tara, la invitatia lui Camil Ressu, pana in 1921, cand pleaca din nou la Paris. Gandul de a realiza opere si in tara sa natala nu-i da pace: Brancusi discuta, in 1930, cu primarul de atunci al Bucurestiului despre ridicarea unei “Coloane a Infinitului”, pe care sculptorul o vedea “inalta de cel putin 50 de metri si amplasata intr-una dintre pietele Bucurestiului, atat de sarace in statui”. Dar abia in 1935 aceasta idee incepe sa se contureze, cand Liga Nationala a Femeilor din judetul Gorj ii propune lui Brancusi sa realizeze o astfel de coloana, la Targu Jiu, ca monument in cinstea eroilor romani cazuti in primul razboi mondial, opera sa fiind finalizata in 1937, alaturi de alte realizari de exceptie, ca “Poarta sarutului” si “Masa tacerii”. Dupa desavarsirea acestui complex expozitional de la Targu Jiu, Brancusi pleaca iarasi din tara, pentru a reveni in 1938, cu prilejul inaugurarii oficiale, care a avut loc pe 27 octombrie. In 1944, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Brancusi refuza sa mai participe la orice manifestare artistica publica, in semn de solidaritate cu Rezistenta franceza si ca protest impotriva ocupatiei naziste. Mai mult decat atat, ii ascunde in atelierul sau pe cativa dintre liderii Rezistentei care erau cautati de hitleristi. Revoltat ca fusese aspru si pe nedrept criticat in “Academia Republicii Populare Romane” (controlata de propagandistii comunisti), Brancusi isi depune la 1 august 1951 pasaportul romanesc la Ambasada de la Paris si cere cetatenia franceza, pe care o obtine la 15 iunie 1952. Apreciat de o lume intreaga, dar ignorat de conducerea comunista din Romania, Brancusi se stinge din viata la Paris, pe 16 martie 1957, fiind inmormantat in Cimitirul Montparnasse.
In ideea de a publica un articol in revista scolii,ideea mea pentru o noua publicare in revista ar fii viata lui Constantin Brancusi.In data de 04 Martie este ziua scolii si cu ocazia zilei as scrie un articol despre Constantin Brancusi.
